Mi-au trebuit doi ani să îmi fac curaj să scriu povestea pierderii noastre. Ne-am dorit un copilaș și ne-am propus să încercăm începând cu 2022. Bucurie mare – am rămas însărcinată din a doua lună. La vederea testului pozitiv, am avut multe emoții ciudate și amestecate. Știam că nu e bine să anunțăm familia, dar după a 12-a săptămână le-am spus părinților, care s-au bucurat enorm că vor deveni bunici.

O săptămână mai târziu, am aflat că sarcina se oprise în evoluție. Eram în cabinetul medicului ginecolog, iar în timp ce mi se făcea ecografia, deodată s-a așternut liniștea… o liniște asurzitoare. Am întrebat ce se întâmplă, iar medicul mi-a spus că îi pare rău, dar este convins că sarcina s-a oprit în evoluție și că trebuie neapărat eliminată prin intervenție, deoarece nu se va elimina singură.
Am ieșit din cabinet șocată, fără nicio reacție, decât să îi spun medicului: „Mulțumesc!”. O săptămână mai târziu, m-am prezentat la intervenție, cu inima cât un bob de mazăre. Cred că cea mai grea întrebare a fost: „Chiuretaj la cerere?”, o întrebare venită din partea unei asistente care avea fișa mea în față, pe care scria „Sarcină oprită în evoluție”… Inuman.

M-am trezit lângă o femeie care tocmai născuse și cerea insistent să își vadă copilul, țipând cu toată forța ei de mamă. A fost groaznic să îmi revin astfel din anestezia generală. A fost greu și încă este, deoarece am avut parte de aceleași sfaturi standard din partea familiei și a prietenilor. Căutam disperată pe internet statistici și mă simțeam rușinată că nu știam de incidența atât de mare a pierderilor de sarcină.

Atunci am decis să povestesc oricui întreabă și este dispus să asculte. La un an de la aflarea veștii, împreună cu partenerul meu, am plantat în grădină un piersic, în semn de amintire. Pentru mine era și prima oară când plantasem un pom. Și mereu, când îmi este dor de el, de copilul nostru, mă duc în grădină, mângâi piersicul și îl admir. Anul acesta a înflorit atât de frumos… E minunat!

Asta e tot ce avem: pomul nostru, la care mergem și ne reculegem cu gândul la copilașul nostru.